NINY – FILE DE POVESTE (PRIMA PARTE)

16237443_257021188052584_100896776_n 

BIBLIOTECA AMINTIRILOR – CE VREMURI, NENE, CE VREMURI… CE COPILARIE…
INDIFERENT CUM A FOST EA, MAI GREA SAU MAI USOARA, MI-O AMINTESC CU DRAG.
ACEA PERIOADA IN CARE VIATA ESTE ATÂT DE SIMPLA SI FRUMOASA…
SUNT NASCUTA PE 09 AUGUST `79 , PE CÂND REGIMUL NICOLAE CEAUSESCU ERA
INCA LA PUTERE… NOI, COPIII, AVEAM IN ACELE VREMURI UN CÂNTEC DESPRE
EPOCA DE AUR SI AL EI CONDUCATOR:
„CEAUSESCU P.C.R / MAMALIGA NU MAI E / DACA NU O PUI IN COS / TE DAM MÂINE LA COCOS”…

ceausescu

IMI AMINTESC CUM NE BATEAM CU MÂINILE PESTE GURA DUPA CE CANTAM CANTECELUL ASTA, NOI ACASA FIIND AVERTIZATI SA NU-L VORBIM DE RAU PE TOVARASUL CEAUSESCU. EL TREBUIA DOAR SLAVIT, NICIODATA JIGNIT…
PARCA AR FI FOST IERI…

nico
COPILUL DIN MINE INCA MAI EXISTA SI ASTAZI SI SPER CU TARIE CA VOI RAMANE
TOATA VIATA UN COPIL… AVÂND COPILARIA IN SUFLET, MA SIMT PE MAINI BUNE,
PE BRATELE PERMANENT DESCHISE ALE BUCURIEI SI FERICIRII…
VREAU SA RAMÂN COPIL… INDIFERENT DE VÂRSTA, INTR-O LUME DIFERITA,
FASCINANTA, IREALA, UNA PLINA DE ARMONIE SI MIRACOLE, UNA PLINA CU BASME, SI ZMEI, SCUFITE SI IMPARATI ROSII…

4-fetite
ULITELE COPILARIEI MELE… PLINE DE COPII… DOAMNE, CE AMINTIRI… JOCURILE
NOASTRE NU SE TERMINAU NICIODATA, INDIFERENT DE VREME… ERAM IMUNI LA
RACEALA, PLOAIA NU NE UDA SI OBOSEALA NU NE CUPRINDEA NICIODATA…
JOCUL „FRUNZA”… RAR MA INTORCEAM ACASA FARA SA AM TRICOUL RUPT…
„LAPTE GROS”… CÂND ÎTI DOREAI CA NUMAI GRUPUL TAU SA SARA, NICIODATA
SA NU-TI INDOAIE SPINAREA GRUPUL ADVERS…

lapte-gros-copilarie

„SOTRONUL”… MARI EMOTII MAI AVEAI CÂND ARUNCAI CU „TÂRSIA” (O PIATRA PLATA) CARE TREBUIA SA NU SE OPREASCA NICIODATA PE LINIE CI NUMAI IN PATRATELELE DESENATE…
CE VREMURI…

nico
„TELEFONUL FARA FIR”… ALT JOC AL TIMPURILOR APUSE… CUVÂNTUL CU CARE SE ÎNCEPEA, SPUS LA URECHE CELUI DE LANGA TINE NICIODATA NU AJUNGEA IDENTIC LA ULTIMUL COPIL. ULTIMUL DIN SIR SPUNEA INTOTDEAUNA O BAZACONIE CAT CASA DE MARE, ASA CUM IL INTELEGEA EL, IAR IN FINAL TOTI RADEAU MINUTE IN SIR…
„ELASTICUL”… MA CHINUIAM DIN RASPUTERI SA IL SAR PERFECT IAR CÂND STIAM CA AM UN ADVERSAR BUN INCERCAM INTOTDEAUNA SA NU GRESESC ABSOLUT DELOC.

nico
„BABA OARBA”… UN MINUNAT JOC CARE SE DESFASURA DE OBICEI NOAPTEA,
ASTFEL INCAT CEL CAUTAT SA FIE CAT MAI DIFICIL DE GASIT.
„BATISTA PARFUMATA”… DE FIECARE DATA MA DUCEAM TIPTIL IN „CAMERA DE
LA DRUM” (SUFRAGERIA DE ASTAZI) SI FURAM BATISTA BRODATA CU CIOCANEI. ÎI
PARFUMAM CU CEL MAI BUN DEODORANT AL MAMEI SI FUGEAM CÂT VEDEAM
CU OCHII SA NU FIU PRINSA IN FLAGRANT.
LUMEA MINUNATA A ACESTOR JOCURI DIN COPILARIE VA RAMÂNE IN VIATA MEA
VIU COLORATA, DESI SI ASTAZI, LA VARSTA MEA, MA DESCALT ADESEA SI MA JOC
CU COPIII DE PE STRADA PE CARE LOCUIESC, ÎNVATÂNDU-I JOCURI DIN COPILARIA
MEA, MAI ALES VOLEI, „DE-A PRINSELEA”, „ÎMPARATE, ÎMPARATE” SI CATE SI MAI CATE…

nico
INTOTDEAUNA TOATA DISTRACTIA SE TERMINA CU UN DESERT DULCE ASTFEL INCAT VECINII MEI, COPIII, SA SE REÎNTOARCA MEREU CU DRAG LA POARTA MEA SI LA JOCURILE NOASTRE NEVINOVATE…
VORBIND DESPRE DESERT… SA VA SPUN CÂTEVA DINTRE DESERTURILE MELE
PREFERATE IN COPILARIE: „COCOLATA”, CARE INSEMNA ZAHAR UD INTINS PE
O FELIE DE PÂINE NEAGRA, BISCUITII „POPULARI” PE CARE ÎI MÂNCAM ÎNCET,
ROZAND DIN EI RAR SI METICULOS CA SA AIBA TIMP SA VADA TOTI COPIII CE TARE SUNT EU SI CE MANANC…

cip

„CIPUL” UN FEL DE BOMBOANE MICI SI VIU COLORATE, CARE SE TERMINAU BINEINTELES FOARTE REPEDE APOI CÂND NU LE MAI AVEAM NU-MI RAMANEA DECAT SA MIROS CUTIA ROTUNDA CARE PASTRA PENTRU MULTA VREME UN PARFUM APARTE…

cip

„HALVITA” CARE EXISTA SI IN ZILELE NOASTRE DAR GUSTUL SI AROMA NU MAI SUNT ACELEASI, NICI NU SE COMPARA… PE TIMPUL ALA, CÂND MUSCAI DIN ACEA HALVITA ÎTI RAMÂNEA TREI ZILE PRINTRE DINTI IAR GUSTUL PARCA IL SIMT SI ASTAZI…

halvita

UNTURA PE PÂINE ERA CEA MAI BUNA „MARGARINA”. TOATE ACESTEA SUNT VISE
FRUMOS COLORATE CARE DIN PACATE NU SE MAI ÎNTORC…
IMI AMINTESC DE PARCA AR FI FOST IERI: CORCODUSUL DIN FATA CASEI…
O FEERIE… CÂND FRUCTELE ERAU COAPTE, IMI VENEA SA-L TAI, EFECTIV, DE LA
RADACINA. BUNICUL MEU, DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA IN PACE, AVEA O PATIMA: TUICA. IN FATA BUNICULUI MEU DOAR CE CADEA JOS DIN COPAC, DIRECT DE LA DUMNEZEU, INSEMNA CA E COPT. AVEAM PRIVILEGIUL DE A-L CULEGE ANUAL, AVERTIZATA FIIND INTOTDEAUNA SA NU CARE CUMVA SA CALC PE CORCODUSELE CAZUTE. COPIL FIIND, CALCAM PE ELE MAI MEREU. SI ASTA NU INTENTIONAT CI DIN GRESEALA. CARACTERUL BUNICULUI ERA PUTERNIC, AVEA VORBELE LA EL INTODEAUNA SI ERA FOARTE SEVER. CURGEAU MUSTRARILE PE BANDA RULANTA.

corcoduse
„TU NU AI VAZUT CORCODUSELE ALEA CAZUTE? TI-AM ZIS SA NU CALCI PE ELE?
EU – MUTA, CU PRIVIREA SPASITA SI INCRUNTATA, STIIND CE VA URMA.
ADICA O PALMA. PRACTIC O PALMA PRIMITA DEGEABA, GANDEAM EU…
AZI, STIU EXACT: PENTRU EL CORCODUSA INSEMNA TUICA SI ERA TOTUL!
EU… MAI PUTIN CONTAM…

tv-alb-negru
IMI MAI AMINTESC DE TELEVIZORUL ALB – NEGRU. AVEAM UNUL CU LAMPI, CU
TUB CATODIC, IAR CEI CARE AVEAU TELEVIZOR SPORT ERAU TARI DE TOT.
PE TIMPUL ACELA SE DIFUZA SEARA UN PROGRAM DE 10 MINUTE DE DESENE
ANIMATE. „MIHAELA” SE NUMEA. PANA SA TE ASEZI MAI BINE SA-L URMARESTI,
SE TERMINA… SINCER SA VA SPUN, NICI NU PREA NE TREBUIA TELEVIZOR PENTRU
CA O AVEAM PE BUNICA CARE VALORA CAT TREI TELEVIZOARE. EA NE SPUNEA
ZILNIC BASME DESPRE ZÂNE SI ZMEI, PITICI SI VRAJITOARE, GHICITORI CARORA
NICIODATA NU REUSEAM SA LE DAM DE CAP, NE POVESTEA ADESEORI DESPRE
SÂNZIENE SI DESPRE APARITIILE LOR STRANII DE LA MIEZUL NOPTII… SI CATE SI
MAI CATE… CATE IN LUNA SI IN STELE… BUNICA ERA O ADEVARATA ENCICLOPEDIE…

bunica-nico

STÂND IN PAT CU OCHII TINTA, ÎN ÎNTUNERIC BEZNA, REMEMOREZ SI ACUM CUM INIMA ÎMI STATEA PARCA IN LOC, PICIOARELE MI SE ÎNCLESTAU SI CU OCHII MINTII PARCA URMAREAM LA UN TELEVIZOR COLOR TOATE POVESTILE EI… ADESEORI IN VERILE SECETOASE AUZEAM CUM BUNICA SE VAITA DISCRET: „O SA MURIM DE FOAME, IAR NU VINE PLOAIA”! NICOLETO, IMI ZICEA, DU-TE STRIGA COPIII SI FACETI UN „ENE”! ACEST ENE INSEMNA UN OM FACUT DIN PAMÂNT GALBEN, NISIP SI APA, ASEZAT PE O BUCATA DE PLACAJ, ÎMPODOBIT CU FLORI DE CÂMP. DUPA CE IL „CONSTRUIAM”, IL ARUNCAM IN RÂU, CONSIDERAND CA ASTFEL, CA IN TIMPURILE STRAVECHI, AM INVOCAT PUTERILE STRABUNILOR SA NE ADUCA PLOAIA…

fulgere

ALT OBICEI PENTRU A „ADUCE” PLOAIA ERA „PAPARUDA”. NE IMPROVIZAM CORONITE DIN SALCIE SI FUSTITE DE ASEMENEA DIN SALCIE. MERGEAM DIN ACASA IN CASA, DIN VECIN IN VECIN, CÂNTÂND SI JUCÂND. OAMENII NE MULTUMEAU SI NE RASPLATEAU CU BANI SI DULCIURI, IN TIMP CE NE STROPEAU CU APA RECE. SA VEZI SI SA NU CREZI, COINCIDENTA SAU NU, CHIAR VENEA PLOAIA!!! MA NUMESC NICOLETA CALIN… APROPIATII IMI SPUN NINY…

nicoleta-calin
IN FIECARE AN, VARA, VENEA VREMEA SCALDATULUI SI A MERSULUI CU VACA
LA PASCUT… DISTRACTIA SE MUTA PE CÂMPURILE CARORA NU LE VEDEAI
MARGINILE… DIMINEATA LA PRIMA ORA NE TREZEAU BUNICII, NE PUNEA LANTUL VACII DE MÂNA SI TRAISTA CU MERINDE DE GAT. IN JURUL OREI 5 DUPA AMIAZA TREBUIA SA NE ÎNTOARCEM ACASA SI NEAVAND CEASURI NE GHIDAM DUPA SOARE. TIMPUL TRECEA NEOBISNUIT DE REPEDE FIINDCA NICI BINE NU AJUNGEAM PE PASUNE CA SI INCEPEAM SA JUCAM CARTI PE PORUNCI, TINTAR SI CATE SI MAI CATE…

nico
LA AMIAZA MÂNCAM PE PATURA PUNÂND FIECARE CE AVEAM DE ACASA. ROSII,
BRÂNZA, SLANINA, CASTRAVETI, OUA FIERTE… NE ODIHNEAM PUTIN LA UMBRA
NUCULUI DIN MIJLOCUL PAJISTII APOI MERGEAM LA SCALDAT, JUCÂND „SARITUL”
IN APA SI BAGATUL LA FUND. STATEAM ORE ÎN SIR IN APA, PÂNA NE RAZBEA FOAMEA DIN NOU. ATUNCI IESEAM DIN APA SI FUGEAM LA FURAT DE PEPENI. DRUMUL ERA GREU, TREBUIA SA TRAVERSAM UN IMENS LAN CU STUF CARE ERA PLIN DE TOT FELUL DE LIGHIOANE, SERPI, BROASTE, RACI, MELCI, LIPITORI… DAR NU AVEAM FRICA DE NIMIC. PEPENII CONTAU MAI MULT. II MÂNCAM CHIAR ACOLO UNDE II GASEAM, SPARGANDU-I SI DÂND CU EI DE PAMÂNT.

16295418_257021461385890_1641322440_n
APROAPE DE FIECARE DATA, NE VEDEA PÂNDARUL BOSTANARIEI SI NE ALERGA.
AUZEAM STRIGATUL LUI DIN DEPARTARE „STATI CA VA PRIND EU ACUM”! SPERIATI, FUGEAM DE RUPEAM PAMÂNTUL CU TALPILE GOALE DE NICI MARACINII IN CARE CALCAM NU-I MAI SIMTEAM. CÂND ERA ORA DE PLECARE ACASA, TREBUIA SA NE CAUTAM VACILE CARE MEREU AJUNGEAU DEPARTE, IMPRASTIINDU-SE PE TOT CAMPUL SI APROAPE INTOTDEAUNA TREBUIA SA LE CAUTAM PRIN CINE STIE CE LANURI DE PORUMB SAU TRIFOI… INTR-UN FINAL LE GASEAM SI PORNEAM CU BURTILE PLINE DE PEPENI SPRE CASA… IMI AMINTESC CUM AN DE AN STRÂNGEAM SPRAY-URI CONSUMATE, CAUCIUCURI UZATE DE LA TRACTOARE SI MASINI SAU JANTE DE BICICLETA.

placinta-dovleac

SEARA SE IMPARTEAU CORNULETE, MERE, PORTOCALE, SUB FORMA DE POMANA, INTRE VECINI. DUPA CE MÂNCAM, PLECAM IN RASPÂNTIE UNDE URMA DIONITA COPIILOR. CEI MAI MARI DINTRE NOI DADEAU FOC UNUI CAUCIUC MAI MIC, IAR CÂND FOCUL SE ÎNTARÂTA, ARUNCAM IN FLACARI SI UN CAUCIUC DE TRACTOR. IN MIJLOCUL ACELUI CAUCIUC PUNEAM TUBURILE DE SPRAY, POCNINDU-LE DIN CÂND IN CÂND PE FIECARE IN PARTE. CÂND POCNEAU NOI STRIGAM „DIONITA BAAAA!, DIONITA BAAAA! TIPAM, URLAM SI DANSAM. PLECAM ACASA ABIA SPRE DIMINEATA, PLINI PE HAINE SI PE MÂINI DE NEGRU DE FUM. ACEST FOC SE FACEA, IN CONCEPTIA NOASTRA, PENTRU ALUNGAREA SPIRITELOR RELE. BUNICA SPUNEA „VOI COPIII SUNTETI PURI SI CU INIMA CURATA. DOAR VOI LE PUTETI ALUNGA. ACEST FOC SE FACEA IN SEARA DE LASATUL DE SEC, CAND OAMENII TINEAU POST. NU POT UITA PLACINTA DE DOVLEAC… DE REGULA DUMINICA, BUNICA MEA FACEA PLACINTA. NOI FIIND PATRU FRATI, BATAIA ERA MARE PE ACEASTA PLACINTA SI MAI ALES PE COLTURI. MEREU NE CERTAM. „EU ÎL IAU, BA NU, EU IL IAU”, NE LOVEAM, NE TRAGEAM COATE, NE TRAGEAM DE PAR… BUNICUL NE OPREA. „GATA, AJUNGE CU CEARTA”. PUNEA MÂNA PE O FARFURIE, O ROTEA PE MASA ZICÂND: „IN DREPTUL CARUIA VA CADEA DE ACUM IN COLO COLTUL DUPA CE VOI ROTI EU FARFURIA, ACELA VA MÂNCA. UNA DIN MARILE PLACERI ALE COPILARIEI ERA ANOTIMPUL DE IARNA. PE VREMEA ACEEA TOTI COPIII SATULUI SE STRÂNGEAU PE O VALE CU SANIILE. ASTAZI NICI TIPENIE DE OM NU MAI VEZI PE ACEA VALE. CÂND ZAPADA SE ASTERNEA, TOATA VALEA SATULUI ERA PLINA DE COPII CARE SE JUCAU FACÂND OAMENI DE ZAPADA CÂT MAI MARI, MAI FRUMOSI SI MAI ARATOSI. BAIETII NE SPALAU CU ZAPADA PE FATA, NOI FETELE NE DADEAM CU SANIA, CU CELOFANUL, BA CHIAR AVEAM SI UN BOB LA CARE TOTI STATEAM LA RÂND SA NE DAM CU EL. NE BATEAM CU BULGARI, NE DARÂMAM IN ZAPADA UNII PE ALTII SI CÂTE SI MAI CÂTE…

om-de-zapada

BABA IARNA NI SE PAREA FRUMOASA, GEROASA CU FLORI DE GHEATA LA FERESTRE. ERA UN SPECTACOL DE BUCURIE, UN PRILEJ DE JOACA SI ÎNCÂNTARE. PLECAM ADESEORI LA COLINDAT IMPREUNA CU TATA. COLINDATUL LA NOI IN SAT INCEPEA DE LA ORA CINCI DIMINEATA. COPIII PLECAU IN „SATRE” MARI SI NU PARASEAU CURTILE OAMENILOR PANA CÂND NU PRIMEAU CEVA IN SCHIMBUL URARILOR. ERA CHIAR O RUSINE CA CINEVA SA NU DESCHIDA USA COLINDATORILOR. EU CU TATA PLECAM LA ORA 7 DIMINEATA, COLINDAM TOT SATUL. ODATA, DUPA CE AM COLINDAT TOT SATUL, LA ULTIMA CASA DIN SAT TATA MI-A ZIS: NICULE, AICI LOCUIESTE O FEMEIE DE 100 DE ANI. LA AUZUL ACESTOR CUVINTE, EU DEJA MI-O IMAGINAM CA PE O VRAJITOARE.

vrajitoare
CASA EI ERA DIN CHIRPICI SI ERA VOPSITA CU VAR ALB SI AVAND PRISPA DATA CU UN ULEI ALBASTRU. POARTA ERA FACUTA DIN ULUCI MÂNCATE DE VREME SI PUTREZITE. AJUNGÂND IN FATA SOPRONULUI, VAD IN FATA OCHILOR O FEMEIE ZÂMBITOARE STÂND PE UN SCAUNEL MIC. TATA ZISE: „PRIMITI CU COLINDUL?” FEMEIA RASPUNSE: „PRIMIM, PRIMIM, DAR LA ORA ASTA?” RIDICÂNDU-SE DE PE SCAUN, AM OBSERVAT CA FEMEIA AVEA O COCOASA MARE IN SPATE. ERA ÎMBRACATA CU O CAMASA ALBA, PURTA O VESTA DE LÂNA GROASA MARONIE SI O BROBOADA DE ABIA II VEDEAI OCHII. MIE IMI ERA FRICA SA MA APROPII DE EA. TATA M-A ÎMPINS USOR DE LA SPATE SI MI-A ZIS: „HAI, NICULE, DU-TE SI IA COVRIGI DE LA BABA, NU-TI FIE FRICA!” M-AM APROPIAT, ACEASTA A ÎNMUIAT DOI COVRIGI INTR-O GALEATA DE APA SI MI I-A PUS PE SULITA, ACEASTA FIIND UN BAT PE CARE PUNEAM COVRIGII STRÂNSI IN SAT.

baba

IMI AMINTESC CA AM AJUNS ACASA CU APROAPE 3000 DE COVRIGI, CU CÂTEVA KG DE MERE, MULTE, FOARTE MULTE NUCI SI CÂTIVA BANUTI. VIATA MEA S-A SCHIMBAT BRUSC ÎNTR-O FORMA DE COPILARIE NEFERICITA. MAMA MEA A FUGIT DE ACASA LASÂNDU-NE PE TOTI CU LACRIMI IN OCHII. LA 2 ANI DUPA PLECAREA EI, NOI COPIII AM FOST ÎMPARTITI IN DOUA: BAIETII LA TATA IAR FETELE LA MAMA. STIU CA TATA A VRUT SA MA PASTREZE, DAR VORBELE BUNICULUI AU FOST MAI PUTERNICE. „DA FETELE, ELE RAMÂN GRAVIDE, DA-LE DE AICI, CE TE FACI CU ELE? A SOSIT SI MOMENTUL PLECARII. TIN MINTE DE PARCA A FOST AZI CUM BUNICA II ZICEA BUNICULUI: „HAI, MAI OMULE, PLEACA FETELE SI NU LE MAI VEZI!” IAR EL RASPUNDEA IMPASIBIL: „DUCA-SE!”… DUPA NISTE ANI, AM AUZIT CA FIIND PE PATUL DE MOARTE, BUNICUL M-AR FI STRIGAT… NU MI-A FOST HARAZIT SA FIU ACOLO. OARE S-O FI CAIT?
NU ESTE AMINTIREA MEA, ESTE A ALTORA ASA CA NU POT SA MA PRONUNT…
AJUNGÂND LA BUCURESTI, NU M-AM ADAPTAT USOR. APA NU MAI AVEA GUST DE
IZVOR CI DE CLOR. MIROSUL DIN CARTIERUL RAHOVA MA OMORA, GUNOAIELE ERAU LA TOT PASUL. MERGÂND SPRE GHETOURI, ASA-ZISELE „BLOCURI” L-AM ÎNTREBAT PE TATA: „AICI LOCUIESTE MAMA? ESTE ATÂT DE URÂT”…
TATA NU MI-A RASPUNS. NICI NU TREBUIA SA MA OBISNUIESC CU MIROSUL, FIINDCA MAMA ORICUM AVEA CU MINE ALTE PLANURI. M-A TINUT TREI ZILE LA EA MUTÂNDU-MA APOI IN LOCALITATEA DOR MARUNT, LA MAMA EI. IN ACESTI DOI ANI IN CARE AM LOCUIT ACOLO COPILARIA MEA NU A MAI FOST UN TARÂM AL BASMELOR SI AL ZÂNELOR CI A DEVENIT UN INFERN.IN ACEST INFERN AM INTELES CA VIATA ESTE NEDREAPTA CU MINE. SA INVETI IN FIECARE ZI ACEEASI LECTIE, IN FIECARE ZI SA FII SUPUSA LA MUNCI GRELE, LA O VÂRSTA DESTUL DE FRAGEDA CA A MEA, NU E DELOC USOR. IN FIECARE ZI TREBUIA SA MA OCUP DE TAIATUL LEMNELOR, DE RÂNIT LA ANIMALE, TRIMISA IN PADUREA DIN APROPIERE, FIIND NECESAR PENTRU ASTA SA SAR UN DITAMAI GARDUL,
SA TAI LEMNE, SA LE ADUN SI SA LE ADUC ACASA. IN FIECARE DIMINEATA MI SE
PREGATEAU PATRU GALETI DE ZECE LITRI FIECARE, DIN FIER, FOARTE GRELE, PLUS UNA DE CINCI LITRI. TOATE ASTEA TREBUIAU UMPLUTE CU VISINE, PRACTIC AVEAM NORMA ZILNICA. CU GALEATA DE CINCI LITRI MA URCAM IN COPAC, O UMPLEAM, COBORAM, O DESERTAM IN GALETILE DE ZECE LITRI SI TOT ASA PANA LE UMPLEAM PE TOATE SI IMI EFECTUAM „NORMA”. DE MULTE ORI TREBUIA SA PARTICIP LA CULTIVAREA CARTOFILOR, LA RECOLTATUL SI TRANSPORTUL LOR CU MÂINILE GOALE, FARA SA MA POT FOLOSI DE VREUN CARUCIOR SAU CEVA ASEMANATOR. DE MULTE ORI ERAM TRIMISA IN LIVADA SI OBLIGATA SA FUR FRUCTE, CHIAR DACA MAI MEREU ERAM PRINSA SI URECHEATA. ACASA ERAM BATUTA LA ORDINEA ZILEI, DIN ORICE MOTIV, FIE CA FACEAM CEVA GRESIT FIE CA NU. VIZITELE VERISORULUI MEU DANIEL LA DOR MARUNT, CARE ASTAZI A TRECUT IN NEFIINTA DE LA O VÂRSTA DESTUL DE FRAGEDA, DUMNEZEU SA-L IERTE, MA BATEA MEREU AIUREA, CHIAR FARA MOTIVE.
ERAM ADESEA CALUL LUI DE BATAIE SI AL FRATELUI MAMEI MELE, NICU. MOTIVE? FARA MOTIVE, PUR SI SMPLU FIINDCA EXISTAM.

dor-marunt

IN PREZENT ACEST NICU ESTE PREZENT LA DOR MARUNT, LOCUIESTE ACOLO, E SINGUR CUC, ARE PARINTII DECEDATI, LUCREAZA CU ZIUA, DUCÂNDU-SI CU GREU TRAIUL ZILNIC. CASA LUI A AJUNS INTR-O STARE JALNICA, ESTE DARAPANATA DE VREME, FIIND CONSTRUITA CU GREU DE MÂINILE MELE FRAGILE CU CARE ADUNAM BALEGA DE CAL DE PE STRAZI, PAMÂNT GALBEN, PAIE SI NISIP. LA VENIREA MAMEI LA DOR MARUNT, IN LOC SA FIU IMBRATISATA SI SARUTATA PE OBRAJI, AM FOST INTÂMPINATA CU O BATAIE CU FACALETUL, STITI CU TOTII CE E FACALETUL ASTA, ACEA UNEALTA DE BUCATARIE DIN LEMN MASIV CU CARE SE INTINDE COCA ATUNCI CAND SE FAC PLACINTELE SI CARE FOLOSESTE LA AMESTECATUL MAMALIGII. DA, CU ASTA AM FOST BATUTA, FARA SA CONTEZE CA SUNT ATAT DE MICA. AUZEAM STRIGATELE SURORII MELE: „FUGI, FUGI, SURIOARA!”… DAR CORPUL MEU ERA PREA AMORTIT CA SA MAI FIU IN STARE SA FUG, SÂNGELE PARCA MI-L SIMTEAM RECE SI SIMTEAM CA PARCA TIMPUL S-A OPRIT IN LOC PENTRU MINE. NU STIU PRIN CE AM TRECUT DE FAPT ATUNCI, DAR ASTAZI, MATURA FIIND, AS PUTEA NUMI ACEA STARE CHIAR MOARTE CLINICA. M-A AJUTAT CU CHIU CU VAI, INTR-UN FINAL, SORA MEA SA AJUNG IN PAT SI CRED CA ZGUDUIELILE EI M-AU TREZIT DIN ACEA STARE FLASCA IN CARE MA AFLAM. IMI AMINTESC PERFECT CUM SORA MEA M-A INTREBAT, INCET, LA URECHE: „TE DOARE, SURIOARA”? „DA!”, AM INGAIMAT BUIMACA. LACRIMI FIERBINTI MI SE PRELINGEAU PE OBRAJI, DUREREA IMI CUPRINSESE TOT CORPUL, NICI IN ZIUA DE AZI NU POT UITA PRIN CE AM TRECUT… AFARA INCEPUSE SA PLOUA DIN SENIN, CU TUNETE SI FULGERE. CAMERA ERA DES LUMINATA DE ACESTE FULGERE SI IMI AMINTESC CUM MA GÂNDEAM ATUNCI: „CRED CA DUMNEZEU ESTE SUPARAT FIINDCA AM MÂNCAT BATAIE NEVINOVATA! DE CE MAI PLOUA OARE PESTE DOR MARUNT? LOCALITATEA ASTA NU MERITA PLOAIE!” STATEAM GHEMUITA IN PAT DE FRICA SA NU CUMVA SA MA ATINGA SORA MEA PENTRU CA MA DUREA TOT CORPUL. IMI TINEAM RESPIRATIA, NEMISCATA, CREZÂND CA TIMPUL S-A OPRIT IN LOC SI ASA VA RAMÂNE. CÂND UN COPIL CUM ERAM EU ISI DORESTE SA NU SE MAI FACA DIMINEATA, INSEAMNA CA DUREREA PE CARE O SIMTE NU POATE FI TRADUSA IN CUVINTE… DE FAPT MAMA VENISE LA DOR MARUNT CU SCOPUL DE A O LUA PE SORA MEA. IN DIMINEATA URMATOARE ELE URMAU SA PLECE IAR EU AM INTREBAT: „DUPA MINE CÂND VII?” „DUPA TINE VIN MAI TÂRZIU!” A TUNAT EA… IN URMA PLECARII MAMEI MI-AU REVENIT SI ALTE ATRIBUTII SUPLIMENTARE: SPALATUL VASELOR, ADUNATUL CIUPERCILOR DIN PADURE, PREPARAREA MÂNCARII, MATURATUL CURTII SI MULTE, MULTE ALTELE. INDIFERENT DE ANOTIMP TIMPUL SE SCURGEA INCET SI RECE, MONOTON, IAR MIE MI SE PAREA CA E BINE CA TOTUSI TRECE, ORICÂT MI-AR FI DE GREU…
INTR-UNA DIN ZILE, PE CÂND MA AFLAM PE O POTECA DIN PADURE, MI S-A INTÂMPLAT CEVA STRANIU, CEVA APROAPE INCREDIBIL, CELOR CARORA LE-AM POVESTIT PATANIA FIINDU-LE GREU SA MA CREADA. IMI AMINTESC EXACT INTAMPLAREA SI O POVESTESC AICI, PUBLIC.

CUM MERGEAM EU INCET PE POTECA, DEODATA IMI APARE IN FATA O PISICA NEAGRA CU O BLANA FOARTE LUCIOASA, CU NISTE OCHI FOARTE STRALUCITORI, CU NUANTE DE UN VERDE NEOBISNUIT. NU A IESIT DIN VREUN TUFIS CI PUR SI SIMPLU A APARUT DIN NEANT, BRUSC, IN MIJLOCUL POTECII, CHIAR IN FATA MEA LA DOAR DOI PASI DE MINE. M-AM OPRIT IN LOC INSTANTANEU. SE UITA FIX IN OCHII MEI IAR EU INTR-AI EI. M-AM RASTIT PUTIN LA EA CU UN SCURT „ZÂT” IAR CU PICIORUL AM LOVIT PUTERNIC IN PAMÂNT. ACEASTA NU S-A CLINTIT, A RAMAS NEMISCATA UN TIMP DESTUL DE INDELUNGAT, STUDIINDU-MA IN CONTINUARE CU ATENTIE. INCEPUSE SA MA CAM PRINDA FIORII, DAR NU A MAI DURAT MULT SI ACEASTA S-A PREFACUT BRUSC INTR-O GRAMAJOARA DE SMOALA TOPITA CARE S-A DIZOLVAT PRACTIC LA FEL DE BRUSC IN PAMÂNTUL DE PE POTECA. MINUNATA DE CEEA CE VEDEAM, M-AM APROPIAT DE LOCUL UNDE FUSESE SMOALA, DAR NICI MACAR O PATA SAU VREUN SEMN NU RAMASESE. MI-AM TÂRSIT PICIORUL PE ACEL LOC, NU SE VEDEA SI NU SE SIMTEA ABSOLUT NIMIC. CA SI CÂND NIMIC NU S-AR FI INTÂMPLAT, NU MAI ERA NIMIC, NU RAMASESE NIMIC…

povesti

AM PLECAT UIMITA, UITÂNDU-MA IN URMA SPERIATA SI INTREBÂNDU-MA CE A FOST ASTA, DACA AM VISAT SAU A FOST REALITATE… OARE CINE M-AR FI CREZUT CA AM VAZUT SI TRAIT ASA CEVA? CUI PUTEAM POVESTI PATANIA ASTA FARA FIU SFATUITA SA MA INTERNEZ LA BALAMUC? OARE CHIAR SI ACUM, MA VA CREDE CINEVA? VA URMA.

16237443_257021188052584_100896776_n

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s