NINY – FILE DE POVESTE (PARTEA A CINCEA)

… in cabina pilotilor. Ajunsa acolo, am observat cum avionul tocmai intra
in niste nori albi si pufosi.

CABINA PILOT

Eram atat de fascinata incat am iesit din acel nor si eu tot nu am putut sa articulez vreun cuvant desi capitanul vorbea cu mine, ce-i drept, intr-o limba neinteleasa de mine.

nori

Privelistea era de poveste, fascinanta. Ma miram cum poate
zbura acest gigant avion, cum se ghideaza daca nu are harti sau strazi.
La varsta mea de atunci asta gandeam in acele momente. Acel nor
acoperise tot geamul iar in fata se vedea doar o imensa perdea alba care
arata ca o dimineata rece de iarna.

piloti

Ma tineam de spatarul scaunului capitanului fiind emotionata la maximum. In cabina, zborul se percepe diferit, simti ca avionul zboara, ca inainteaza, senzatia este total diferita fata de cea simtita de calatorii de pe scaune. Iesind din acel nor alb, totul a inceput sa prinda culoare si forma.

nori-

Priveam in jos, unde se vedea un rau albastru care semana cu un fir de ata printre care observam multa verdeata, case mici ce pareau a fi niste furnici iar pe alocuri alti nori transparenti, sau mai grosi, in toate formele si nuantele de alb si albastru. Cabina era blindata cu tot felul de butoane, ceasuri, becuri, beculete si manete de toate formele si marimile alaturi de cele doua manse centrale din mainile pilotilor.

cabina pilot

Am facut cunostinta si cu cel de-al doilea pilot, el intinzandu-mi mana iar eu
baiguind ceva in forma de salut. N-am stat mult, am iesit din cabina la scurt
timp deoarece incepusem sa am ameteli, mi se infundasera urechile si
simteam cum parca totul se invarte cu mine, ca si cum avionul s-ar fi intors
cu rotile in sus.

aterizare londra

Urma aterizarea in scurt timp. Mi s-a pus centura de siguranta si am stat
cuminte pana cand am simtit ca avionul si-a asezat usurel rotile pe pista din beton.

BA earnings down

Am luat cateva bomboane din bolul existent in fata mea si asteptam sa cobor,
ca de obicei, ultima. Cand am ajuns la usa avionului am dat cate o bomboana
fiecaruia din echipajul care ne ura drum bun, spunandu-le soptit: „Va multumesc
ca ati avut grija de mine!” „Asta este rasplata mea pentru dumneavoastra!”
„Stiu ca nu am fost prea cuminte”. Mai mult ca sigur ei n-au inteles nimic dar
stiu ca mi-au raspuns ceva, am dat si eu din cap, un fel de „la revedere” si am
coborat pe pista unde ne astepta un autocar.

echipaj

Ajunsa in aeroport, un angajat m-a preluat si dupa toate formalitatile m-a dus pana unde eram asteptata de un anume Jeff pe care il cunosteam de la casa de copii si care ne vizitase inainte de plecarea mea in Anglia. Am fost la un restaurant cu acest Jeff, unde am comandat tot ce mi s-a parut mie a fi mai apetisant, aratandu-i acestuia pozele din meniu, cam ce cunosteam si eu.

meniu

La desert am dorit, bineinteles, o inghetata cat mine de mare.

inghetata

Ne-am indreptat apoi spre locuinta sa. Vedeam pe strazi oameni
diferiti de cei din Romania. Alte haine, viu colorate, iar incaltamintea lor mi se
parea ciudata. Fetele erau imbracate cu niste pantaloni foarte scurti si
papuci cu talpa groasa, ceea ce era ceva neobisnuit pentru mine.

oameni

Intr-un final am ajuns in fata casei lui Jeff unde am constatat cu stupoare ca nu exista gard. Era o simpla alee care ducea din sosea pana la usa casei, multe flori de o parte si de alta a aleii, verdeata cat cuprinde si o placuta cu adresa. Avea sa mi se
explice ulterior ca ei nu au garduri la case pentru ca nu au nevoie de asa ceva.

driveway

Familia lui Jeff era formata din doi copii si sotia sa, Vivian. Pe seara am
facut cunostinta doar cu Jesse, fiica lor proaspat casatorita, insarcinata, celalalt copil al lor nefiind atunci acasa. In aceea seara am trait o alta emotie, cand asezandu-ma la masa am observat in farfuria mea ceva care semana cu niste viermi. A durat ceva sa-mi explice ca nici vorba de asa ceva si ca ce vad eu sunt fructe de mare, ceva ce se mananca frecvent in lumea civilizata.
Cu chiu cu vai m-au convins si am gustat mai intai cu o oarecare teama, apoi simtind gustul deosebit am prins curaj si am golit rapid farfuria.

fructe de mare

Dupa cina imbelsugata am urcat in dormitor. Vivian a venit dupa mine in scurt timp. Bagajul nu-l aveam despachetat deoarece nu stiam unde se afla dulapul. Camera mea avea 3 usi, doua laterale pe un perete si cea pe care tocmai intrasem. Am crezut ca acele usi dadeau inspre alte camere dar cand Vivian le-a deschis am observat ca in spatele lor erau de fapt dulapuri.

dulap

Mi-am asezat cele cateva haine pe care le aveam plus nelipsitul sul de hartie igienica pe care il aveam cu mine.

hartie
Vivian l-a vazut, l-a luat in mana si m-a intrebat cu o privire ciudata la ce folosesc
acel sul gri si urat in camera. Prin semne am explicat la ce il folosesc si a ramas cu
gura cascata. Casa avea doua bai, una jos si una sus. Seara coboram la cea de jos
nestiind ca a doua baie este chiar la etaj. Toate podelele casei, inclusiv scarile, erau acoperite cu o mocheta moale, de un albastru foarte frumos. A doua zi, dis-de-dimineata m-am trezit, am servit micul dejun, foarte gustos si bogat, constand in cereale cu lapte, dulceata de visine, oua fierte, paine feliata prajita cu unt, toate acestea fiind la discretie, pe saturate.

Aveau pana si dozator de suc, fanta, pepsi, mirinda si kiwi.

dozator

Dupa ce am mancat am iesit in gradina. La iesirea din spate aveau o usa glisanta. Mi se parea frumoasa aceasta „jucarie” de usa glisanta, drept pentru care am zdranganit-o in stanga si in dreapta pana m-am saturat. Curtea din spatele casei era imprejmuita cu un frumos gard viu, avea un leagan cu perne moi, unde se juca o pisica iar pe iarba isi facea de lucru o frumusica broasca testoasa.

leagan

Pisica nu a stat prea mult in bratele mele dar broscuta m-a atras mai mult si vai, saracuta de ea, ce i-am mai facut…

Mai pe seara am fost chemata din gradina si plimbata prin oras cu o masina de epoca decapotabila.

masina epoca

Pana seara am vizitat diversi oameni, prieteni de-ai lor de familie, din cate mi-am dat eu seama.
La acea vreme nu cunosteam limba engleza de niciun fel. Pranzul l-am luat din nou in oras iar apoi am fost dusa intr-un parc foarte frumos, in care erau de toate si
tot ce-ti poftea inima, de la jucarii pana la chioscuri cu dulciuri. Ce-mi puteam
dori mai mult? Nimeni nu tipa, nimeni nu urla, toti oamenii erau linistiti, amabili,
zambitori si fara priviri intepatoare care sa ma fi deranjat in vreun fel.

parc-

parc

Seara am ajuns acasa franta de oboseala de la atata distractie si voie buna.
Imi doream un singur lucru, sa fac o baie fierbinte si odihnitoare dar nu stiam
cum sa spun. Viv, ca asa o numeam eu pe Vivian, a venit la mine in camera si incerca sa-mi spuna ca este gata cada de baie pentru mine. Eram ca soarecele cu pisica. Ea imi spunea ca baia este gata si eu ca vreau sa fac o baie. Cum sa ne intelegem?
A iesit din camera iar eu am crezut ca pleaca si ca ma va lasa sa dorm. Toata
intristarea de pe lume era incrustata pe fata mea si mi-era ciuda ca nu pot conversa
cu ea. Din fericire pentru mine, dupa niciun minut s-a intors cu mainile pline de spuma sa se faca inteleasa mai bine. Zambetul mi-a revenit instantaneu si s-a ridicat pana la urechi iar eu am rabufnit: „Asta vroiam, baieeeee!”

baie

Cand am intrat in baie am vazut cada plina de apa si multa spuma. La intrare am
observat o ata care atarna din tavan si care la capat avea un fel de maner. Am pus
mana pe ata si am intrebat-o din priviri ce este chestia aia. Mi-a aratat ca acela
este intrerupatorul. „Wooooow!”, mi-am zis si am inceput sa aprind si sa sting lumina. Baia era dotata cu de toate, sampon, sapun lichid, gel de dus, periute de dinti, oglinzi, dulapuri cu prosoape, wc, o chiuveta mare si hartie igienica pufoasa.

hartie-

Abia atunci am inteles de ce s-a mirat Viv cand a vazut hartia mea igienica romaneasca, gri, urata si scortoasa.

hartie

Dupa baie cand am ajuns in camera, hartia mea igienica de la camin disparuse din dulap si se afla in cosul de gunoi. Atunci am inteles diferenta de civilizatie si acolo in gunoi am lasat-o si eu, n-am incercat s-o recuperez. In aceea seara am fost anuntata ca va sosi acasa si cel de-al doilea copil al lor, pe nume Chris.

mirare

Pe parcursul celor doua-trei zile mi se spusese cate ceva despre el, ii auzeam destul de des pomenit numele si devenisem nerabdatoare sa-l cunosc personal. VA URMA.

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s