RÂMA NOASTRA CEA DE TOATE ZILELE

rama--

Râma de pamânt poate fi gasita in zonele umbrite cu pamânt
afânat si umed de la liziera padurilor. In mod obisnuit are
lungimea de circa 10 cm, iar culoarea poate varia de la
alb-rozaliu pana la maroniu inchis.
Râma serpeasca, datorita dimensiunilor impresionante pe
care le poate atinge (circa 30 – 40 cm lungime si pâna 1 cm
grosime), este deseori confundata cu un sarpe mai mic, de
unde ii vine si denumirea. Poate fi gasita in locuri namoloase,
pe lânga stufaris sau pe lânga radacini de copaci. In general
aceasta este inchisa la culoare cu o tenta de negru-verzui.
Râma de balegar sau de gunoi este in mod sigur una dintre
cele mai utilizate momeli pentru pescuit, atât datorita calitatii
ei de a atrage pestii ca un magnet, cât si usurintei cu care
poate fi gasita. Prefera gramezile de balegar (gunoi de grajd)
mai vechi si are o placuta culoare maro-rosiatica.
Corpul râmei este format din inele, despartite la exterior prin
santuri circulare, carora, in interior, le corespnd pereti
despartitori. Pe partea ventrala a fiecarui inel, râma are câte
patru perechi de peri scurti si aspri, indreptati inapoi, numiti
cheti. Corpul râmei este acoperit cu o piele subtire, umeda si
bogat vascularizata. Râma nu are aparat respirator. Respira
prin pielea umeda.

rame---

Coconii sunt depozitati adânc in tuneluri, sub linia de
inghet a solului unde stau la clocit intre 30 si 60 de zile.
Coconii pot sta in pamânt ani multi cu ouale inlauntrul
lor pâna sa iasa puisorii de râma afara. De fapt puisorii
nici nu vor iesi propriu-zis, pentru ca ei nu sunt in stare
sa sparga gaoacea. Gaoacea e dizolvata de niste bacterii
speciale din sol, care vor deveni imediat prima sursa de
hrana ale viermusilor. Corpul unui vierme de pamânt
(râma) este impartit in mici inele sau segmente, separate
prin canale. Râma apartine familiei anelidelor, nume
care inseamna si „inele mici”. Un vierme de pamânt
petrece majoritatea timpului sub pamânt, facând tuneluri
prin stratul de suprafata al solului vegetal umed si se
hraneste pe masura ce se misca. El produce un fel
de mâzga, care ii usureaza calatoria. Viermele de
pamânt sapa cu ajutorul a doua seturi de muschi.
Un set de muschi se intinde in jurul corpului, având
câte un muschi in fiecare segment al sau. Atunci când
muschii din segmente se strâng, corpul se lungeste
si se subtiaza. Capatul din fata al viermelui este impins
inainte. Cel de-al doilea set de muschi ruleaza pe
lungimea corpului. Atunci când ei se strâng, segmentele
sunt impinse impreuna. Corpul viermelui se micsoreaza.
O râma este practic ca un tub in interiorul unui alt tub.
Corpul sau lung si segmentat este un tub. In interiorul lui
se afla un alt lung tub digestiv, prin care trece hrana.
Tubul digestiv se deschide la ambele capete ale viermelui.
Mâncarea este asimilata pe la un capat, iar resturile
nedigerate ramân la celalalt capat. 

rama---

O râma e dotata cu ambele organe sexuale si cu
toate astea are nevoie de un partener pentru a se
imperechea. E un noroc chior pentru ca râmele se
intalnesc pe bâjbâite. Nici nu aud, nici nu vad, nici
nu se miros. Se detecteaza dupa vibratii. Când se
intâlnesc, se lipesc cu segmentele si inelele una de
cealalta, se prind bine cu piciorusele ca niste perisori
(deci se imbratiseaza) si se rostogolesc intr-o râna
adoptând pozitia 69 dupa care incep activitatea
febrila. Activitatea febrila tine vreo 2-3 ore bune.
Le-a pus Dumnezeu mâna-n cap de-atâta huzureala.
Dupa huzureala isi dau drumul si o tulesc inapoi in
tunelurile lor intunecoase. Sperma este depusa si
inmagazinata in saculeti speciali. Urmeaza partea
a doua in care râmele incep sa secrete un lichid care
le acopera corpul in intregime formând un tub
mucilaginos. Acesta aluneca din cauza miscarii de
târâre pe sub pamânt a râmei, ca o husa, spre
capatul opus directiei de inaintare. Trece pe
deasupra celor doua deschideri sexuale, moment
in care ouale din organul feminin si saculetii cu
sperma colectati din organul masculin al partenerului
se desprind. Fertilizarea are loc in exteriorul corpului
râmei, dar inauntrul tubului protector care odata ajuns
pe pamânt (sau mai corect spus in pamânt) se usuca
si se micsoreaza, formând un invelis protector peste
ouale fecundate, devenind un cocon.

rame-

Vasele de sange sunt reprezentate de vasul dorsal si cel ventral, legate intre
ele prin vase circulare, câte unul pentru fiecare segment.
Sângele este de culoare rosie. Excretia este realizata de
tuburi prevazute la un capat cu o pâlnie ciliata, iar celalalt capat
se deschide la exterior printr-un por situat in inelul urmator.
In solul tare sau adânc, o râma isi face tuneluri inghitind
pamântul. Aceasta metoda de miscare este si o forma de
hranire, pentru ca solul contine bucati de plante si animale
in descompunere. Ele sunt digerate pe masura ce solul
trece prin tubul digestiv. Aceasta inghitire si ridicare la
suprafata a solului joaca un rol important in transformarea
si imbogatirea solului. Savantii spun ca fiecare 0,40 hectare
de pamânt ce contine viermi de pamânt produce între 9 si 19
tone de sol in fiecare an. Prezenta râmelor intr-un teren arabil
ne indica faptul ca acel teren are o fertilitate buna,
favorabila culturilor agricole. Râma este considerata un
plug biologic care sapa galerii de pâna la 1 m adâncime.
Partile componente ale unei râme sunt: gura, faringele,
esofagul, gusa, stomacul si intestinele, care constituie
traseul digestiv si care intereseaza mult in activitatea lor din sol.
Ele se hranesc cu materia organica pe care o preiau cu tot
cu sol si se apreciaza ca prelucreaza anual cantitati
importante de pamânt pe care il îmbogatesc in acizi aminici
si lianti biologici favorabili structurarii solului.

rame

Galeriile verticale ajung pâna la 1 m adâncime. Ca urmare a
activitatii metabolice, musculare si digestive, se consuma
oxigen si se elimina CO2. Acesta din urma este mai greu decât
aerul si se acumuleaza in portiunea de jos a galeriei, putând
ajunge la concentratii mari. Daca acestea depasesc 25%, atunci
pot periclita viata râmelor. Dar acest lucru nu se intâmpla,
deoarece ele dispun de un mecanism cu totul special care
anihileaza prezenta CO2 din mediul lor respirator. Ele au o
glanda calcifera, in portiunea anterioara a corpului, in care se
depoziteaza carbonat de calciu sub forma cristalina. Respiratia
râmelor este tegumentara, nu au organe speciale de respiratie.
Oxigenul patrunde prin pielea umeda in sânge iar CO2
este varsat tot in sânge sub forma de bicarbonat de calciu
solubil, care este dus la glanda calcifera, unde se transforma
in carbonat de calciu insolubil. Iar de aici este apoi eliminat
sub forma de granule cristaline in interiorul intestinului si
impreuna cu excrementele este dus la exterior. De aceste
granule cristaline se leaga o serie de substante mucoase
si apa, iar ele mentin o stuctura microgranulara a solului,
care permite infiltrarea de aer, de apa. Glanda calcifera este
un organ anexa al respiratiei intr-un mediu puternic poluat
cu CO2. Fixând acest gaz, ea face posibila chemarea aerului
de la exterior prin faptul ca oxigenul este consumat si se
creaza un fel de depresiune. Acest proces de respiratie este
specific râmelor si denota un inalt grad de adaptare la conditii
cu totul speciale. Nici nu alt organism nu a realizat vreodata
o astfel de performanta fiziologica si biochimica.

rame--

Râmele au mare rol in amestecarea materiei organice din sol,
in formarea de complexe argilo-humice, in aeratia si drenarea
solului. Prin urmare, râme multe inseamna ca exista cantitati
importante de materie organica, deci mult humus care
asigura o buna structurare a solului si un regim aerohidric
si de nutritie favorabil cresterii si dezvoltarii plantelor,
precum si un potential pentru recolte bogate si de buna calitate.
In sol se gasesc mai multe feluri de râme, dar cea mai
raspândita este Lumbricus terrestris. In Europa s-au
inregistrat peste 400 specii de râme. Se estimeaza ca se
gasesc chiar 40-60 râme/m2, iar daca solul are suficienta
materie organica, temperatura si umiditatea sunt potrivite,
se poate ajunge la 400 exemplare/m2. Râmele pot
descompune si materialele greu degradabile ca celuloza,
lignina si amidonul, iar intr-o zi pot fi degradate cantitati
egale cu jumatate din greutatea corpului lor si transformate
in humus. Se apreciaza ca in câteva decenii, intregul strat
arabil trece prin intestinul râmelor. Marele naturalist
Ch. Darwin (1809-1882) a studiat amanuntit activitatea
râmelor si afirma: „Tot pamântul fertil existent in lume a
traversat si va traversa intestinul râmelor.”
Râmele activeaza in stratul superficial al solului primavara
si toamna, iar în timpul verii si iarna ele se retrag in
profunzime, in adâncuri. Ele sunt sensibile la temperaturi
scazute si pot muri la temperaturi negative de -1 sau -2°C.
In solul cu râme cantitatea de fixatori de azot este de
100 ori mai mare decât in cel fara râme. Deci, solul cu multe
râme este bogat in humus, este bine structurat, contine mai
mult azot, este poros si fertil.

rama-

Intr-un profil al solului se intâlnesc neoformatiile biogene
care rezulta din actiunea organismelor din sol si sunt
reprezentate prin:
– coprolite – aglomerari de excretiuni trecute prin aparatul
digestiv al râmelor;
– cervotocine – canale realizate de râme sau alte animale mici.
In ultimul timp râmele sunt folosite pentru obtinerea:
– Extractului lichid de humus de râma;
– BioHumusul solului.
La acestea se foloseste o anumita specie de râme, Eisenia foetida.
Rezulta ca, daca dorim sa avem sol cu fertilitate ridicata si cu
cheltuieli minime trebuie sa dam de lucru râmelor prin
asigurarea a cât mai multa materie organica si prin realizarea
unei porozitati si umiditati favorabile.
Cea mai mare râma cunoscuta astazi este Megascolex enormis,
ajunge pâna la 3 m lungime si 750 g greutate si traieste numai
in Australia.

rama

Reclame

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s