FRUMOSI SI LIBERI, DAR… LENESI !!!

TEXT LUNG

Totul a pornit de la o statistica personala. Unii m-au certat iar altii, cumva voalat, m-au sfatuit sa nu mai scriu texte lungi pentru ca lumea nu are timp sa citeasca „atâta”. Le-am multumit pentru sfat, dar cum asta fac de peste 30 de ani, nu m-am oprit din a scrie mult si poate pentru unii, prost. Am incercat in schimb sa descopar cauzele acestei „lipse de timp” a multor cetateni de diferite vârste, tragând cu ochiul in stânga si in dreapta si incercând sa inteleg de unde pâna unde atâta viteza si un asa ego ridicat in slavi pâna la paroxism. Pentru asta, un bun prieten m-a sfatuit sa fac doua teste pe orice retea de socializare. Mi-a spus dinainte ce voi constata si a avut dreptate, chiar asa s-a intâmplat. Am postat deci doua fotografii, una dupa alta, apoi un filmulet de 5 minute, apoi din nou doua fotografii consecutive. Mi s-a spus sa urmaresc like-urile in timp real si am avut o revelatie: 4 din 5 persoane au dat like fiecarei postari, like dupa like, unul dupa altul, 5 la numar, in nici 5 secunde. Am realizat ca acestia n-au vazut filmuletul. „Din lipsa de timp”, am gândit. Atunci de ce au dat like daca nu l-au vazut? Ca sa dea bine in cadru? Ca sa nu ma supar eu, cumva? Asta n-am inteles nici acum. Pentru al doilea test mi s-a propus sa fac un videoclip de 10 minute iar la minutul 9 sa inserez un text extrem de important pentru toti cei carora urma sa il prezint, apoi sa astept intrebarile lor, in public sau in privat. Procentul a fost asemanator, cam 80% habar n-au avut ce am scris acolo. „Din lipsa de timp”, am fost tentat sa gândesc din nou dar de data asta am tradus altfel. Dur, in stilul meu, dar exact pe dos fata de prima data. Nu lipsa efectiva de timp e cauza, nu exista ca atunci când vrei sa citesti ceva sa nu-ti faci timp sa o faci, astea sunt basme. N-am mai dat vina pe timpul care se scurge ireversibil si nici pe bietii oameni posesori de planeta gratuita sub picioare.

TABLA----

Am incercat sa dau vina pe scoala lor si pe sistemul de invatamânt in general. Incepând cu scoala primara si ducându-ma pâna la o licenta sau la un masterat. Fiindca altfel nu mi-am putut imagina cum persoane cu studii superioare scriu cu „â” la inceputul cuvântului, habar n-au de folosirea corecta a formelor „insumi, insami, siesi, insusi, insele” si scriu gresit „a fii, a stii”, unii ajungând chiar si in tari straine pe posturi caldute si bine remunerate, semidocti fiind. Si-atunci am inteles si rostul comentariilor scurte, de la unele postari, de multe ori un simplu emoticon inlocuind orice alt raspuns.

TABLA---
Testele au functionat si am inteles ca intr-adevar, sistemul de invatamânt, scoala si dascalii sunt de vina. Imi amintesc ca intr-una din universitatile din România, la examenul de licenta s-au prezentat 4 studenti, de la mai multe sectii cumulate. 4 din 65 !!! De ce n-au mai venit si altii? Dintr-un motiv simplu: nu au fost in stare sa scrie 50 de pagini pe o tema definita. Onest vorbind, cei mai multi dintre cei ce nu s-au prezentat la licenta nu erau capabili sa scrie doua pagini despre un subiect precizat din materia de curs sau din bibliografie, daramite 50. Ma intreb pe buna dreptate, cum au ajuns ei studenti, unii chiar in an terminal, ei neputând insaila câteva pagini inteligibile pe un anumit subiect.

TABLA--

Profesorii se pot spala pe mâini si pot ramâne cu constiinta netulburata atunci când ii imping in sus si mai departe pe cei care au ramas, de fapt, in afara scolii. Ii trec clasa desi nu ar merita, doar ca sa nu raporteze superiorilor sau politicului ca elevii din clasa lor sunt nestiutori de carte. Fiindca s-ar putea intoarce asupra lor acest fapt, pe motiv ca n-au stiut sa-i invete. Si atunci se merge pe linia de mijloc. Elevii pleaca, cu tot cu problemele lor si lumea e multumita. In ultima instanta nu s-a intâmplat nimic, salariul dascalului vine la fiecare jumatate a lunii si toata lumea e fericita. Multi oameni ramân astfel incapabili sa citeasca altceva decât tweet-uri si emoticoane. 

TABLA-

Care e efectul direct al acestei stari de lucruri? Unul extrem de nociv pentru noi toti: faptul ca nu mai stim care e media umana ce constituie masa de echilibru a societatii. In fapt, nici vârfurile, nici perdantii nu sunt definitorii pentru societate, ci mediocrii care se investesc in activitatile utile cu care ne intâlnim si de care avem nevoie zilnic. Atunci când aceasta masa umana are o medie intelectuala onesta, lumea are un numitor comun si astfel e posibila specializarea iar orizontul social este cel al dezvoltarii. Scoala nu produce niciodata genii, mai curând invers, geniul face scoala, scoala produce doar oameni educati, adica deschisi fata de contextul in care se afla, disponibili fata de semenul lor, capabili de atentie si de rabdare, care stiu ce inseamna munca si inteleg cum sa se bucure de roadele ei. Acestea sunt trasaturile care il deosebesc pe omul civilizat de salbatic, acesta din urma fiind dependent de un singur context, legat doar de familie, traind intr-un feed-back cu natura si incapabil sa o struneasca, evitând munca si bucurându-se instinctual de ceea ce-i cade in mâna.

TABLA

Daca asa cum spunea Haeckel, ontogenia reproduce filogenia, atunci cu totii, când pasim prima data pe poarta scolii, suntem niste mici salbatici. Menirea scolii nu e aceea de a ne oferi cunostinte, ci aceea de a ne civiliza, adica de a ne deschide catre lumea in care urmeaza sa traim, o lume urbana, in care depindem unii de altii, care ne solicita disponibilitatea, atentia si tenacitatea si in care se cuvine sa fim prezenti sub semnul grijilor si responsabilitatilor. Lumea moderna a incredintat sarcina educarii acestor lucruri scolii si daca isi urmeaza menirea, atunci exact asta trebuie sa faca scoala. Tocmai pentru ca menirea ei e una civilizatorie, ea li se adreseaza, in mod universal, tuturor, caci cu totii sunt chemati a deveni, prin fapta, prin alegere si prin judecata, cetateni.

FACULTATE---

Nu e nevoie sa botezam noi, astazi, scoala ca fiind incluziva, caci daca e cu adevarat scoala, ea este astfel in esenta ei. O scoala onesta, inteligibila si cu examene riguroase e cea mai democratica institutie a societatii, caci ea le arata tinerilor ca fiecare se poate implini dupa talentul lui, ca munca e rasplatita, ca fapta buna isi este siesi masura si ca intre cei dedicati pasiunii lor se stabileste o comuniune capabila sa infrunte deopotriva distantele spatiale si cele temporale. Aceasta este lectia scolii bine facute, lectie pe care fiecare o asimileaza dupa puterile lui. Si intr-o lume in care scoala inseamna ceva, mediocrii sunt cei ce câstiga cel mai mult, deoarece pe lânga lucrurile pe care le-au interiorizat, ei mai dobândesc si nostalgia unui mai mult pe care-l pot aproxima prin munca lor cotidiana care astfel se spiritualizeaza, depasind statutul de corvoada si pe care poate, intr-o zi, il vor realiza copiii lor.

FACULTATE-

O scoala temeinica lasa elevilor ei constiinta faptului ca lumea e inteligibila, ca faptul ca a intelege este in sine o bucurie, ca mereu mai e ceva de inteles si ca aceasta intelegere presupune o statornica exigenta fata de sine. Putini sunt cei care înteleg cu adevarat lucrurile decisive ale unui domeniu inca de pe bancile scolii. Cei mai multi parasesc scoala cu convingerea ca pot intelege totul si orice, iar aceasta certitudine este asemeni unei lumini launtrice capabila a-i orienta in viata. De aceea responsabilitatea scolii e tocmai fata de ei, cei care nu ajung de la inceput la pragul de sus. Iar atunci când scoala nu-si face treaba, toti acesti oameni ratacesc in intuneric si in lipsa de altceva mai bun, se chircesc in conditia unei vieti primitive, intr-o lume de neinteles si bântuita de spaime si frustrari.

FACULTATE

Scoala româneasca produce performata la metru cub, ea nu are nici perdanti si nici mediocri. Dezinteresul fata de cei care nu pot tine pasul cu lucrurile de neinteles care se fac la tabla in clasa, iar apoi nevoia de a cosmetiza statisticile facându-i pe toti absolventi ai tuturor ciclurilor educationale au avut un efect pervers si anume prabusirea nivelului mediocritatii. Astfel, daca in urma cu un sfert de secol mediocritatea insemna o nota de 6 sau 7 cinstita, astazi aceste note acopera, in cel mai bun caz, o nota de 2 sau 3 din acele vremuri. Altfel spus, ceea ce noi consideram astazi un mediocru, adica un om normal, caruia scoala i-a dat nu atât niste cunostinte, cât o orientare, este de fapt un loser, un perdant caruia scoala nu i-a dat nimic, ci doar i-a luat niste ani din viata. Omul acela nu stie cine este pentru ca nu are constiinta unui sistem de raportare la ceilalti, sistem pe care il da nu neaparat nota, cât interesul si munca ce-o acopera, omul acela nu are un orizont fiindca nimeni nu i-a descoperit umanul din el si ca atare va fi tentat de existenta salbaticului, cu feed-back-ul lui permanent si cu bucuria genuina pe care o da satisfactia nevoilor primare.

FACEBOOK

Fireste ca atunci când ajungem aici, societatea se degradeaza si lumea omului care creeaza prosperitate este inlocuita de lumea darwinista a competitiei pentru niste resurse ce nu se inmultesc. Daca va intrebati de ce pleaca atâtia din tara, mai ales tineri, dar nu numai, aveti aici o parte din raspuns: pentru ca aici munca nu le aduce nici un beneficiu si chiar daca le-ar aduce, nu s-ar putea bucura de el. Aici se traieste intre pradatori: fiecare insfaca ce apuca si se retrage in coltul lui din pestera ca sa-si devoreze prada, fiind mereu inconjurat de privirile fixe ale haitei care-l pândeste si-i asteapta cel mai mic semn de slabiciune. Nu doar faptul ca munca nu se implineste in câstig, ci si faptul ca acest câstig ar fi aici zadarnic ii face pe unii oameni sa ia calea pribegiei. Carenta educatiei face ca regulile sociale sa devina caduce si viata publica sa fie dominata de o violenta latenta, care-si asteapta ceasul exploziei. Nu ne lovim doar de absenta oamenilor priceputi, ci si de o agresivitate cotidiana care este, in ultima instanta, reversul neputintei. Acesta e rezultatul prabusirii invatamântului, faptul ca avem la 18 sau, mai nou, la 21 de ani, generatii dupa generatii de rebuturi incapabile de carte si de munca. Indiferent cum ii luam si indiferent cât ajung ei sa câstige, nu pot constitui nucleul acelei clase de mijloc care sa impinga România pe spirala prosperitatii. Dimpotriva, ei se aglutineaza intr-o masa amorfa si resentimentara, gata sa impinga lumea intr-un carnaval al violentei care pentru multi ar fi distractie la cote maxime.

FACULTATE--

Neinfruntând mica anarhie pe care-o declanseaza o dezbatere onesta, am reusit sa infiintam o societate anarhica si anemica pe care nu o mai tin impreuna decât frica, lasitatea si santajul. In fond tinerii acestia nu sunt altceva decât parintii si profesorii lor, vazuti printr-o lupa ce amplifica apocaliptic slabiciunile pe care vârstnicii cred ca le pot ascunde. Se mai poate face ceva? Acum, nu. Au fost câteva momente in care se putea face si pe care, orbeste, le-am ratat. Un lucru e esential. Anume ca perdantii unui ciclu de invatamânt nu se mai reechilibreaza niciodata. Rostul scolii primare e simplu, acela de a forma deprinderile de citit, de scris si de socotit. Transformând invatamântul elementar intr-un laborator al noilor pedagogii, n-am facut decât sa incurcam totul si sa producem la finele clasei a IV-a doar niste analfabeti pe care-i alintam ca fiind „functionali”, desi nu sunt nici pe departe asa.

EMOJI

Ar trebui redate invatatorului si profesorului demnitatea sa la nivelul pregatirii, la nivelul salarizarii, la nivelul ponderii institutionale. Sa-l lasam sa se ocupe de copii, nu sa-l strivim cu hârtii inutile si sa nu-l mai obligam sa minta sub semnatura in statistici trucate. Sa incepem de la baza, lasându-i pe dascali sa-si descopere pasiunile si sa invete sa le cultive in sufletul elevilor. Sa faca mai putin dar mai temeinic si mai ales sa faca de asa maniera ca pe ceea ce a construit temeinic un ciclu, un altul sa poata dezvolta la fel de temeinic. Scoala de inalta performanta care pregateste specialisti de nisa nu e pentru toti ci doar pentru câtiva, dar scoala care formeaza oameni educati si buni cetateni e pentru toti. Nu e doar pentru copiii nostri ci si pentru noi, adultii ce lucram in ea. Sa ne regasim in tot ceea ce facem si astfel munca noastra va purta in ea secretul infaptuirii. Scoala ar trebui sa ne fie capatâi. Dar cum spuneam, politica se implica in scoli si in invatamânt in general, iar acest lucru este secretul fricii care-i transforma pe profesori in masini de promovat analfabeti efectivi. Sau cum spunea Mihai Maci, aceasta este reteta inapoierii scolii românesti si a saraciei din care nu reusim sa mai iesim si in care ne afundam pe zi ce trece. Si atunci avem pretentia sa ne mai citeasca cineva un text mai lung? Avem pretentia prosteasca sa mai credem ca cineva ar reusi sa parcurga la cafeaua de dimineata o intreaga pagina de caiet scrisa marunt? Sau acest articol? Daca erau niste emoticoane, mai ziceam, dar asa… Atâtea sute de litere consecutive? Repet ce am spus de atâtea si atâtea ori: eu nu scriu pentru toata lumea ci doar pentru cei care stiu si pot citi. De sus in jos, de la dreapta la stânga sau printre rânduri. Oare a ajuns cineva cu cititul pâna aici? Doar intreb. Ce naiba, sa fim seriosi…

EMOJI-

Reclame

  1. Liliana Carp

    Ha, ha,
    Imi aduci aminte de un tip din facultate,
    care a venit fix in ziua de examen, s-a asezat cuminte, in spatele meu, si cand a primit foile pentru test, ma bate pe umar si intreaba la ce materie are el examen, ca secretara lui l-a trimis , in ziua respectiva, si ce facultate din cadrul universitatii, ca a uitat sa intrebe, si nu stie daca acolo trebuia sa fie sau in alta parte. Asa a aflat si el ca trebuia sa merga la alta adresa, alta facultate, si ca are examen la alta materia.
    A plecat tare suparat pe secretara , bietul om🤣

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s